O intamplare minunata

Era vara, una dintre cele mai frumoase fiice ale anului!

O zi minunata i-a intampinat ochisorii unei mici fetite pe nume Ileana, cu parul lung de culoarea soarelui abia rasarit pe cer.

Ea avea 10 anisori abia impliniti. Este un numar foarte mare!

Mama ei o ruga:

-Draga mea, du-te sa cumperi lapte si paine!

-Bine, mama! Asa ca Ileana se duse pana la magazin!

Dar pe drum se intalni cu niste fluturi frumosi colorati. Fluturii i-au spus:

-Buna ziua, draga fetita!

-Voi vorbiti?

-Da, noi vorbim! De fapt suntem niste zane transformate in fluturi de un dragon malefic! Sper ca ne poti ajuta!

-Va ajut cu mare drag, dar ce trebuie sa fac?

-Tu esti cea aleasa pentru a ne salva tinutul Cristalidiana de un dragon malefic! A pus stapanire pe tara. Pe noi ne-a transformat in fluturi si pe regina acestei lumi a inchis-o intr-o pivnita aflata langa pestera lui! Noi am reusit sa luam cheia de la pivnita dar nu am putut sa o deschidem asa ca regina ne-a spus sa o cautam pe cea aleasa pentru a o salva si a-l infrunta pe dragon impreuna cu regina noastra asa cum spune in profetie!

- Bine, va voi ajuta!

Ele au condus-o pe Ileana printr-o crapatura dintr-o casa parasita de multi ani. In spatele acelei crapaturi din pod a vazut o lume fantastica cu multe creaturi magice! Erau si dragoni dar se pare ca buni. Nici un dragon nu mai era rau in afara de acela care cucerise pamanturile acestea minunate! Ei au mers ce au mers si au vazut pestera dragonului. Era mare si urata avea niste geamuri mici si murdare. Pareau ca nu mai fusesera niciodata spalate. Mai era si o usa imensa. In diferite locuri era crapata de la frig. Au intrat. Fluturii au spus:

-Scuza-ne, fetita draga, dar noi nu mai putem merge mai departe. Te va insoti o fiinta magica, adica un unicorn.

Unicornul nu era prea mare, insemna ca era tanar, avea corpul catifelat si fin. Cornul lui era galben ca aurul, avea ochii albastri si era bland. Copitele lui parca erau din juvaiere. In orice caz, era fantastic!

-Este minunat! spuse fata.

-Stim, aceste creaturi sunt magice si intelepte, ei niciodata nu mint. Ei spun mereu adevarul. Suntem sigure ca te vei intelege bine cu ea. La revedere!

- La revedere!

Ileana se uita curioasa la creatura aceea magica. Unicornul spuse:

-Buna, eu sunt Jozelin. Am venit aici sa te apar!

-Buna, eu sunt Ileana, zanele mi-au spus ca esti o fiinta magica menita sa aduci binele.

-Este adevarat dar eu sunt mica inca. Am si eu o mama si un tata dar ei sunt capturati de dragonul cel rau.

- Nu te teme Jozelin, o sa iti salvam parintii!

-Multumesc!

Asa ca cele doua fete intrara in pestera pe o crapatura din usa. Acolo nu se vedea aproape nimic dar lumina galbena din cornul Jozelinei a luminat toata incaperea. Era o incapere foarte mare, acolo era un scaun si o masa din lemn. Nu era nimeni din fericire. Jozelin a vazut o scara care ducea spre pivnita. Au inceput sa coboare. Deodata a aparut un capcaun foarte murdar si balos. Avea o haina pe el rupta si jegoasa, pantalonii erau scurti si rupti prin margini. Era foarte inalt. Capcaunul vorbi:

-Cum indrazniti sa va aflati in casa minunata a regelui, dragonul Arisor?

- Noi doream doar sa... sa.. . Incepu Ileana sa se balbaie. Noi doream doar ceva de mancare!

- Supusii lui nu primesc nimic chiar daca nu stiu ce fel de creatura esti!

-Eu sunt un om!

-UN OM??

-Da, numele meu este Ileana!

-Nu imi pasa cine esti! Afara pana nu vine regele Arisor!

- Ileana, spuse Jozelin.

-Da?

-Foloseste puterea din cornul meu!

Atunci Ileana lua o mica parte din puterea Jozelinei. Puterea ei sclipea ca o raza de soare la amiaza.

Ileana arunca bula de putere drept in capcaun!

El se izbi cu mare putere drept in zid si cazu la pamant lesinat. Ele se grabira sa nu se trezeasca mergand cu pasi inceti spre pivnita unde se afla regina de drept a tronului din lumea Cristalidiana.

-Aleasa din profetie, spuse regina, ai venit! Scoate-ma repede inainte sa vina dragonul!

-Te scot imediat!

Asa ca o salva pe regina si merse si la alte pivnite ca sa salveze toti unicornii.

Toti fugira pe una din crapaturile din usa cea mare.

Au mers doua zile si au ajuns la castelul reginei. Acolo venea si dragonul Arisor in fiecare dimineata.

Castelul era mare si frumos. Era facut din rubine si giuvaiere pretioase. Avea turnuri inalte si maiestuoase. Pacat ca acum nu statea regina in el.

Au mers in sala tronului si acolo au vazut multi goroni. Ileana intreba:

-Jozelin, ce sunt goronii?

- Goronii sunt niste creaturi foarte hidoase, zboara si merg in acelasi timp, sunt malefice si musca rau.

Ileana ii vazu si ea. Erau ca niste pesti zburatori, aveau aripi si picioare si un fel de maini mici. Erau roz cu dungi albastre.

Regina spuse:

-Stii sa manuiesti o sabie?

-Nu prea bine dar am acasa o sabie de jucarie.

- Ia sabia asta si incearca sa te aperi.

-Bine!

Era atat de ingrozitor! Goronii muscau din toate partile si era foarte greu sa te aperi de ei!

Au scapat in final de ei. Se simteau foarte ametiti dar daca foloseau putina magie de unicorn se simteau din nou bine.

Jozelin parca i-a citit gandurile Ilenei ca si a inceput sa isi puna cornul ei catifelat pe pieptul fiecaruia dintre ei. O biluta aurie a iesit din cornul ei. A fost atunci de placut cand a atins usurel cornul de pieptul Ilenei! Au mers pana in camera unde era dragonul!

Dragonul, surprins, spuse:

-Ia te uita ce surpriza minunata! Regina sau mai spus Iuliandra, caci asa ii era numele reginei.

- Da-mi tronul inapoi sau..., nu apuca bine ce avea de spus ca dragonul o intrerupse.

-Sau ce?Eu ii am pe toti supusii tai in pivnite.

-Acum nu ii mai ai! spuse Ileana.

-Si tu cine mai esti?

-Ea este aleasa! spuse regina. Noi i-am eliberat pe toti.

Si o gramada de inorogi, elfi, troli si spiridusi au aparut din spatele lor.

Ei au inceput sa il atace pe dragonul cel rau, inorogii cu puterea lor si elfii si spiridusii cu sabii.

Dragonul a fost intemnitat pe vecie. El a promis ca le va de zanelor din nou infatisarea lor si ca nu va mai face rau niciodata.

-Iti multumim foarte mult! spuse Jozelin.

- Acum profetia s-a adeverit! spuse si regina!

-Mi-a placut sa va ajut, dar cineva trebuie sa ma conduca acasa!

-Te vor conduce zanele! spuse regina.

-La vedere Jozelin, mi-a placut tare mult sa te intalnesc!

- Si mie mi-a placut! spuse Jozelin

-La revedere la toti!!

-La revedere!

Asa ca Ileana a fost condusa acasa cu tot cu laptele si painea pe care le ceruse mama ei. Zanele i-au mai dat si un cos cu fructe!

Ileana s-a dus acasa si a povestit mamei tot ce i s-a intamplat in acea zi minunata de vara!

A FOST MINUNAT!!

POVESTE

Scrisa de: Irina